Putine locuri de munca sunt garantate, o politica zero-covid care provoaca blocari locale intermitente, precum cea care a fost in orasul sudic Guangzhou, a perturbat lanturile de aprovizionare si a facut tara inospitaliera pentru managerii straini. O forta de munca agitata se adauga la necazuri. Pe 23 noiembrie a izbucnit o revolta din cauza salariului si a conditiilor de munca la principala fabrica care produce iPhone-urile Apple din China. Intr-un sondaj realizat de Camera de Comert Europeana din China, 60% dintre membri au raportat ca mediul de afaceri a devenit mai provocator.

O solutie pentru firmele internationale este sa se bazeze mai putin pe China pentru productie. Unii si-au diversificat lanturile de aprovizionare departe de tara. Companii, inclusiv Apple si Hasbro, un producator de jucarii, au raspandit productia in Vietnam si India, unde salariile sunt mai mici si mediul de operare este mai putin probabil sa induca o migrena. Bangladesh si Malaezia devin din ce in ce mai atractive pentru producatorii de haine. Dar, pentru multe multinationale, China este mai mult decat un loc ieftin pentru a face lucruri si aici se afla o problema mai putin rezolvabila.

Cei 1,4 miliarde de locuitori din China, din ce in ce mai bogati, reprezinta acum un sfert din vanzarile globale de haine, aproape o treime din bijuterii si genti de mana si aproximativ doua cincimi din masini, plus o parte considerabila din alimente ambalate, produse de frumusete, produse farmaceutice, electronice si multe altele. Baza sa gigantica de productie o face cea mai mare piata din lume pentru masini-unelte si produse chimice, iar industria sa de constructii a fost de ani de zile cel mai mare cumparator de echipamente pentru constructii.

Desi 2.800 de expozanti din 145 de tari s-au prezentat recent pentru a-si biciui marfurile la China International Import Expo din Shanghai, in total, expunerea afacerilor globale in China pare modesta. Pentru toate companiile americane listate, China reprezinta doar 4% din vanzari, potrivit Morgan Stanley, o banca de investitii. Pentru firmele japoneze si europene, cifrele sunt de 6%, respectiv 8%.

Cu toate acestea, exista o cohorta de firme pentru care China a fost mult mai importanta. S-au analizat firme multinationale din America, Europa si Japonia care dezvaluie vanzari in Regatul de Mijloc, folosind date de la Bloomberg. Cele mai mari 200 dintre acestea au castigat acolo 700 de miliarde de dolari anul trecut, sau 13% din vanzarile lor globale, in crestere fata de 368 de miliarde de dolari, sau 9% din vanzari, in urma cu cinci ani. Din cei 700 de miliarde de dolari, 30% au fost generati de firme de hardware-ul tehnologiei, 26% de intreprinderile care se confrunta cu consumatorii si 22% de companiile industriale, producatorii de masini si afacerile cu marfuri fiind, de asemenea, importante. Aproximativ 13 multinationale raporteaza venituri de peste 10 miliarde de dolari pe an in China, inclusiv Apple, bmw, Intel, Siemens, Tesla si Walmart.

Un subgrup nefericit de multinationale care opereaza in China s-a trezit deja prins in focul incrucisat geopolitic. Pe lista noastra 22 de companii sunt in domeniul semiconductorilor. Multi isi vor gasi vanzarile afectate de interzicerea Americii de a vinde cipuri avansate si echipamente de fabricare a aschiilor catre China. Cand in medie 30% din venituri provin din China, va fi o ajustare dureroasa.

Cu relatiile dintre China si Occident pe motive instabile, in special in ceea ce priveste problema Taiwanului, chiar si multinationalele care opereaza in afara asa-numitelor sectoare strategice elaboreaza planuri de urgenta pentru o lume fara acces la tara. Pentru multi, situatia lor este inrautatita de concurenta crescanda din partea firmelor locale.

Producatorii de automobile premium, cum ar fi bmw si Mercedes-Benz, continua sa creasca puternic in China, dar vanzarile de la cei de gama medie precum Volkswagen (vw) si General Motors sunt in scadere pe masura ce rivalii autohtoni, inclusiv Chery si byd, se extind rapid. Vanzarile pentru Nike, un brand de imbracaminte sport, sunt, de asemenea, in stagnare pe masura ce Li-Ning si Anta, doi concurenti locali, castiga teren. Vanzarile au stagnat in mod similar pentru AmorePacific, o firma de frumusete coreeana, pe masura ce concurenta se intareste din partea marcilor chineze de gama medie, cum ar fi Winona. Producatorii straini de echipamente de constructii, inclusiv Caterpillar si Hitachi, au pierdut vanzari datorita unei combinatii de concurenta sporita si recesiune a constructiilor.  

Doua forte sunt la lucru. Primul, deosebit de important pentru bunurile de larg consum, este ca marcile straine isi pierd cachetul. Cunoasterea modului de proiectare a produselor si de crestere a cererii a oferit un avantaj competitiv important firmelor multinationale de bunuri de larg consum, noteaza Wern-Yuen Tan, seful regiunii Asia-Pacific pentru PepsiCo, o firma de alimente si bauturi. Privind si invatand, ca sa nu mai vorbim despre braconajul de talent, afacerile locale au inceput sa reduca aceasta decalaj.

Consumatorul chinez s-a schimbat, de asemenea. Multi prefera acum produsele care incorporeaza imagini culturale chineze distinctive, un fenomen cunoscut sub numele de guochao (literal „tendinta nationala”). Ceea ce a inceput cu o gama cu tematica chineza de catre Li-Ning la Saptamana Modei de la New York in 2018 s-a raspandit la orice, de la machiaj la supa.

Marcile straine au avut un succes mixt incorporand cultura chineza in produsele lor. Pepsi cu aroma de Osmanthus a fost un succes. Mai putin populara a fost o gama de pantofi sport de la Nike care afiseaza doua caractere chinezesti care s-au tradus individual prin „a deveni bogat” si „avere”, dar cand sunt puse impreuna insemna „ingrasarea”. Nike si alte firme straine si-au afectat pozitiile, exprimandu-si ingrijorarea fata de tratamentul brutal al tarii fata de minoritatea sa uigura din Xinjiang.

Al doilea motiv pentru problemele multinationalelor, in special in industriile grele, a fost un avantaj tehnologic in scadere. Strategia tipica pentru firmele chineze a fost prima de a perturba sfarsitul necostisitor al pietei si de a trece treptat la oferte mai sofisticate pe masura ce se dezvolta expertiza, noteaza Weiwen Han, seful de consultanta Bain pentru China. Acest lucru ajuta la explicarea de ce producatorii de automobile precum vw se lupta si de ce firmele straine din industrii de la echipamente de constructii la masini-unelte sunt impinse pe piata premium.

Acest lucru nu ar trebui sa fie o surpriza. Cand firmele straine au cautat pentru prima data accesul in China, incepand cu anii 1980, intrarea in joint venture cu firme chineze a fost o conditie in industrii precum fabricarea de masini si masini. A fost o afacere faustiana, firmele autohtone absorbind treptat expertiza in inginerie straina. Faptul ca China isi slabeste acum cerintele pentru joint-venture arata ca nu se mai teme de avantajul tehnologic al strainilor.

Provocarea tot mai mare din partea localnicilor pune multe multinationale intr-o situatie dificila: mentinerea competitivitatii in China necesita investitii sporite, chiar daca riscurile geopolitice cresc. Deocamdata majoritatea multinationalelor au timp la dispozitie. Din lista de 200 de companii pe care am examinat-o, 144 au crescut inca in China in ultimii trei ani.

Factorii de decizie

In timp, situatia va deveni mai suparatoare. Chinei nu are expertiza necesara pentru a-si fabrica propriile avioane comerciale mari, Boeing si Airbus controland industria. La un spectacol aerian din 8 noiembrie, comac, un producator local, a debutat mult asteptatul sau c919, un avion de pasageri pe distante scurte, si va incepe in curand livrarile catre transportatorii chinezi. Firme occidentale precum lvmh si Hermes au dominat de ani de zile cel mai stralucitor final al modei din China, dar concurentii autohtoni precum Shang Xia castiga amploare. Astfel de rivalitati vor forta firmele straine sa se confrunte cu problema ciudata a viitorului lor pe termen lung in tara. Ei vor trebui sa aleaga una dintre cele trei cai: dezintegrare, decuplare sau dublare.

Dezvestirea este o optiune pentru unii. Carrefour, un lant francez de supermarketuri, a vandut 80% din afacerile sale din China catre Suning.com, un retailer local, in 2019, dupa mai bine de doua decenii in tara. Gap, un retailer american de imbracaminte, a anuntat pe 8 noiembrie ca isi va transfera afacerea chineza catre Baozun, o companie locala de comert electronic. Aruncarea prosopul in timp ce afacerea inca mai valoreaza ceva va fi probabil optiunea favorita pentru firmele care si-au pierdut avantajul fata de rivalii interni si isi pot permite sa traiasca fara China.

Decuplarea este o a doua posibilitate. Hum! Brands, proprietarul kfc si al altor francize de fast-food, si-a divizat afacerea din China in 2016 pentru a permite unitatii sa se adapteze mai usor la conditiile locale. In anul urmator, McDonald’s a facut acelasi lucru. Strategia vine cu avantajul suplimentar de a simplifica orice procedura de divort initiata de acrirea geopolitica, permitand deocamdata afacerilor locale accesul la marcile companiei-mama si la alte proprietati intelectuale. Aceasta ruta va fi insa viabila numai in cazurile in care China poate fi operata ca unitate autonoma; este exclus pentru firme precum Boeing sau lvmh care se bazeaza pe productia din strainatate.

In al treilea rand, luati in considerare dublarea. Siemens, un conglomerat industrial german, a dezvaluit recent ca intensifica investitiile si transfera o parte semnificativa a cercetarii si dezvoltarii in China pentru a „invinge campionii locali”, potrivit lui Roland Busch, seful companiei. Pe 13 octombrie, vw a anuntat ca va investi 2,4 miliarde de euro (2,5 miliarde de dolari) pentru a infiinta un joint venture cu conducere autonoma cu Horizon Robotics, o firma chineza.

Astfel de angajamente greu de inversat vor fi cele mai frecvente in industriile in care pastrarea unei pozitii puternice in China este esentiala pentru competitivitatea globala. Producatorii de masini se tem ca acordarea terenului campionilor locali, multi dintre care sunt deja la varful vehiculelor electrice si al software-ului, le-ar oferi o rampa de lansare pentru a intra pe alte piete mari. Daca relatiile dintre China si Occident raman cordiale, dublarea poate avea roade. Daca se inrautatesc, lucrurile se pot dezvalui rapid pentru jucatorii geopolitici ai afacerilor globale.