Cand istoricul Timothy Snyder a fost rugat de guvernul Ucrainei sa stranga fonduri pentru efortul de razboi, el a luat in considerare un proiect de restaurare a bibliotecii de la Cernihiv. Ar fi fost o alegere evidenta pentru autorul bestseller, care a vizitat biblioteca ruinata, o structura de teracota gotica gratioasa care a supravietuit la doua razboaie mondiale, dar a fost distrusa in moloz in martie 2022 de bombele de 500 kg ale Rusiei.
Cu toate acestea, el a decis curand ca o strangere de fonduri pentru o biblioteca ar fi „un fel de indulgent din punct de vedere moral”. Cand si-a intrebat prietenii de la Kiev de ce era nevoie cel mai urgent, nimeni nu a ezitat: apararea antidrone. „M-am gandit ca ar trebui sa fac lucrul care este cel mai urgent acum”, a spus Snyder intr-un interviu telefonic. „Ruinele bibliotecii vor fi acolo. Pot strange bani pentru asta mai tarziu. Dar chiar acum, ceea ce se intampla este ca rusii incearca sa inghete milioane de oameni prin distrugerea retelei electrice. Si asa ca ceea ce ar trebui sa incerc sa fac este sa incerc sa opresc asta.”
Asadar, profesorul a ajuns sa conduca o campanie de crowdfunding pentru a strange 1,25 milioane de dolari pentru a finanta un „Vanator Shahed”, un sistem anti-drona pentru a detecta dispozitivele inamice si semnalele de blocare, cu scopul de a distruge armele de pe cer. De luni de zile, dronele Shahed fabricate iranian din Rusia au semanat teroare in orasele si orasele ucrainene, ucigand civili, distrugand case si centrale electrice.
Snyder se alatura celebritatilor precum actorul din Razboiul Stelelor Mark Hamill si superstarul cantaretei Barbra Streisand, care s-au angajat in campanii separate de crowdfunding pentru drone si, respectiv, ajutor medical, prin intermediul grupului sustinut de guvernul ucrainean, United24. Pana la 22 noiembrie, aproximativ o optime din banii pentru vanatorul Shahed fusesera stransi, prin „o multime si o multime de donatii mici”, a spus Snyder.
Ucrainenii care se lupta cu pene de curent si bombardamente ajuta si ei, inclusiv cu o strangere de fonduri organizata duminica la Kiev – o cursa pe care oricine o poate face in propria tara. „Ei sunt cei care nu au electricitate. Ei sunt cei care nu au apa. Si totusi, ei organizeaza o cursa.” Gandindu-se la extraordinarul „curaj fizic si angajament etic” al ucrainenilor, Snyder reaminteste definitia unui act etic propusa de regretatul filosof polonez Leszek Kolakowski ca „ceva care este mai mult decat s-ar fi putut astepta oricine de la tine. Si ma gandesc la asta cu privire la ucraineni din nou si din nou.”
Snyder s-a intalnit cu presedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, in septembrie, in timpul contraofensivei uimitoare a Ucrainei de la Harkov. „Nu a simtit nevoia sa se laude cu ceea ce se intampla”, isi aminteste istoricul. In schimb, perechea a vorbit mai ales despre filozofie, in special despre sensul libertatii.
Dupa cum isi aminteste Snyder, Zelenskiy a spus ca libertatea si securitatea merg impreuna, o viziune care difera de sensul anglo-saxon al acestor doua valori adesea aflate in conflict. Liderul ucrainean a mai spus ca libertatea inseamna uneori sa nu ai de ales, cand a reflectat asupra propriei sale decizii de a ramane la Kiev cand a inceput invazia in februarie 2022. Zelenski a spus ca, daca ar fi plecat, „’Nu as putea respecta Eu insumi, nu as mai fi aceeasi persoana’”, a povestit Snyder.
Inainte de razboi, Snyder era bine cunoscut in Ucraina pentru cartile sale despre Europa de Est, inclusiv Bloodlands, care prezinta modul in care 14 milioane de barbati, femei si copii nevinovati au fost ucisi intre 1930 si 1945, pe teritoriul dintre Marea Baltica si Marea Neagra, unde Hitler iar regimurile lui Stalin s-au suprapus. Mai recent, el a adus istoria Ucrainei unui public larg, punand la dispozitie online un curs de curs pentru studentii de la Yale. Seria, The Making of Modern Ukraine, a avut peste 4,6 milioane de vizualizari pe YouTube din aproape 70 de tari, peste 921.000 de persoane care au vizionat prima prelegere.
Cursul a fost conceput dupa invazia din februarie, „pentru ca am avut ideea ca pur si simplu nu exista suficiente cunostinte ample despre istoria Ucrainei”.
Cu ani inainte de anexarea Crimeei de catre Rusia, Vladimir Putin a respins existenta Ucrainei ca tara reala. Presedintele rus a rescris de multa vreme istoria, culminand cu un eseu de 5.000 de cuvinte publicat in iulie anul trecut, care a fost descris de un comentator drept „la un pas mai departe de o declaratie de razboi”. Plin de mituri si inexactitati, articolul lui Putin spunea ca nu exista „nicio baza istorica” pentru un popor ucrainean si ca Rusia a fost „jefuita” de oameni si teritoriu.
Oamenii ar putea avea sentimentul ca naratiunea de la Kremlin nu este tocmai corecta, sugereaza Snyder, dar „nu prea stiu cum sa raspunda”. Seria sa de prelegeri nu este un raspuns direct la „fanteziile ridicole” ale lui Putin. „Cand raspunzi direct la propaganda – uneori trebuie – dar intri intr-un fel de dans neplacut cu propagandistii. Este mult mai bine sa umpleti spatiul cu istorie, pentru ca istoria Ucrainei este de fapt mult mai interesanta decat propaganda despre ea.”
In loc sa inceapa cu protestele Euromaidan din 2013, Snyder intoarce ceasul inapoi la vremea cand pamanturile din sudul Ucrainei moderne erau cosul de paine al Atenei antice, mergand mai departe cu vikingii, Bizantul si regate uitate, cum ar fi Marele Ducat al Lituaniei, candva cel mai mare stat al Europei.
Totusi, ideea imperiala rusa ca „Ucraina nu este chiar reala” a patruns in gandirea occidentala, a sugerat Snyder, ceea ce ajuta la explicarea de ce atat de multi se asteptau ca Ucraina sa se prabuseasca in cateva zile de la intrarea tancurilor rusesti. „Lucruri care par cele mai tehnice si obiective, precum evaluarea unui razboi, poate depinde adesea de lucrurile care sunt cele mai subiective, cum credem cu adevarat ca o tara in adancul este reala”, a spus el.
Probabil ca urmare a acestor prelegeri, Snyder s-a trezit printre cei 200 de americani carora li sa interzis sa viziteze Rusia, in temeiul sanctiunilor anuntate de guvernul rus la inceputul acestei luni. Se simte trist, nu are chef de glume sarcastice. „Raspunsul standard este „aici imi pleaca vacanta in Siberia”, dar nu ma simt asa.” Spera intr-o zi sa viziteze din nou, sa studieze arhivele, sa fie intr-o alta Rusia.
Asta se intampla doar daca Rusia pierde razboiul. „Rusia castiga pierzand. Rusia chiar trebuie sa piarda acest razboi si sa-l piarda decisiv”, a spus el. „Intreaga miscare coloniala catre Ucraina este o distragere a atentiei, un substitut pentru schimbarile interne pe care Rusia trebuie sa le faca cu adevarat.”
De asemenea, ar fi bine pentru pacea mondiala daca Rusia ar pierde, a spus el, trimitand un semnal altor puteri cu ambitii imperiale. „Pierzand acest razboi Rusia, este mult mai putin probabil ca China sa incerce ceva aventuros in Taiwan”.
„Ceea ce istoria europeana arata cu adevarat, si destul de puternic, este ca pentru a deveni, citati fara ghilimele, o tara europeana „normala”, trebuie sa deveniti post-imperial [adica sa va pierdeti razboaiele”.
Din acest motiv, el considera ca negocieri semnificative pot avea loc numai dupa ce Ucraina a castigat razboiul. Rusii semnaleaza deja ca negocierile sunt doar un mijloc „de a se regrupa si a ataca din nou. Si cred ca probabil ca ar trebui sa-i ascultam cand spun asta.”
Negocierile dupa o victorie ucraineana reprezinta pozitia de „bun simt”, a spus el. „Daca vrei negocieri mai repede, atunci trebuie sa-i ajuti pe ucraineni sa castige mai repede, de exemplu, oferindu-le arme cu raza mai lunga de actiune”. Desi nu doreste sa comenteze despre rapoartele despre Casa Alba care aparent il indeamna pe Zelenski sa semnaleze deschiderea fata de discutiile cu Moscova, el crede ca pozitia guvernului SUA nu este atat de diferita de a lui. „Nu este ca si cum ai sta intr-un restaurant si poti fie sa comanzi mai mult razboi, fie mai multe negocieri”, a spus el.
Asa ca strangerea de fonduri continua. Oamenii, a spus el, sunt „multumiti ca pot face ceva direct pentru a raspunde la ceea ce este evident o actiune atroce din partea Rusiei”.
