„In general, suntem destul de multumiti de intelegere”, spune Stefan Wolf, despre un acord privind salarizarea incheiat pe 18 noiembrie pentru muncitorii din statul Baden-Wurttemberg. IG Metall, cel mai puternic sindicat din Germania, a cerut o crestere semnificativa a salariului anual de 8%. Sefii au reusit sa castige timp acordandu-le o crestere de 8,5% repartizata pe doi ani. Acea afacere a fost reflectata de Volkswagen si IG Metall cand au incheiat o intelegere pe 23 noiembrie.
Este posibil ca acordul sa fie adoptat de majoritatea, daca nu de toti lucratorii de 3,9 milioane si de angajatorii acestora din companiile de indoit metale din tara si sa influenteze tranzactiile salariale din alte industrii din Germania si tarile invecinate. Cresterile salariale sunt acum stabilite pana in septembrie 2024, oferind angajatorilor certitudinea necesara cu privire la cel putin un aspect important al costurilor lor de intrare.
„Este pe partea superioara, dar suportabila”, afirma Holger Schmieding, economist-sef la o banca privata germana. Lucratorii vor primi o crestere a salariului cu 5,2% in iunie anul viitor si o crestere cu 3,3% in mai 2024 si doua plati gratuite de bonusuri de 1.500 EUR (1.550 USD). Acest lucru nu tine pasul cu inflatia, care a atins o rata anuala de 11,6% in octombrie in Germania, dar pare generos avand in vedere numeroasele alte dificultati cu care se confrunta intreprinderile, inclusiv o criza energetica, blocajele lantului de aprovizionare si o recesiune care se profileaza.
Acordul ofera asigurari ca parteneriatul social al Germaniei dintre sefi si muncitori este viu si bine. Vine intr-un moment in care modelul economic al tarii este pus sub semnul intrebarii de preturile vertiginoase la energie si de o relatie din ce in ce mai dificila cu China, cel mai mare partener comercial al Germaniei. Acordurile colective de „tarifare” (acordurile periodice care stabilesc nivelurile salariale pentru fiecare industrie) ajuta la mentinerea relatiilor armonioase dintre sefi si muncitori. A fost o surpriza pentru unii experti, care anterior prognozasera si o „toamna fierbinte” de greve violente si retrageri, dar, cu cateva exceptii izolate, muncitorii nu au doborat uneltele.
Costul fericirii lucratorilor este totusi suportat in alta parte. „Modelul functioneaza atat de bine, deoarece guvernul cheltuieste zeci de miliarde pentru a usura povara inflatiei vertiginoase pentru muncitori”, spune Philippa Sigl-Glockner, seful Dezernat Zukunft, un think-tank. Germania este pe cale sa introduca o frana a preturilor la gaze care va subventiona facturile la energie pentru gospodarii. In iulie, familiile au primit o plata unica de 100 EUR pentru fiecare copil eligibil pentru prestatii. In septembrie, toti angajatii germani care platesc impozit pe venit au primit o suma forfetara de 300 de euro pentru a ajuta la acoperirea pretului in crestere la energie. Guvernul a ajutat chiar la intermedierea acordului de plata IG Metall, permitand celor doua plati bonus sa fie scutite de impozite.
Dl Schmieding se asteapta ca modelul stabilit de acordul IG Metall si VW si de un acord similar incheiat recent de sefii si lucratorii din industria chimica sa influenteze negocierile salariale in zona euro: cresteri anticipate ale salariilor in 2023 urmate de cresteri mult mai mici ale salariilor in 2024. Daca suna relativ roz, vor exista in continuare efecte negative.
In urmatorii doi ani, o crestere a falimentelor corporative in care veniturile salariale mai mari joaca un rol este pe cale, potrivit Allianz Research. Bratul de cercetare a celui mai mare asigurator din Germania se asteapta ca insolventa corporativa sa creasca cu 29% in Franta in 2023, comparativ cu anul acesta, cu 36% in Italia si cu 17% in Germania, deoarece costurile cu energia si ratele mai mari ale dobanzilor si platilor le vor afecta.
Iar calmul poate veni inaintea unei alte furtuni. In urmatoarele runde de negocieri salariale din ianuarie, guvernul va fi la unele dintre mesele de negocieri. Ver.di, al doilea cel mai mare sindicat din Germania, care reprezinta lucratorii din industriile de servicii, doreste o crestere anuala de 10,5% pentru 2,5 milioane de angajati din sectorul public. Pentru cei 160.000 de angajati ai fostei servicii postale detinute de stat, Deutsche Post, Ver.di cere o crestere cu 15% – si ameninta ca va declansa greve daca aceste cereri nu sunt indeplinite. Germania ar putea suferi o actiune industriala paralizanta la inceputul anului viitor, cu exceptia cazului in care traditia sa de pace sociala va predomina, cu batai de subventii guvernamentale.
